joi, 12 septembrie 2013


Fenomenul Rosia Montana vazut altfel

 

Ma bucur de fiecare data cand vad ca din ce in ce mai multi oameni devin sensibili si isi exteriorizeaza pozitia impotriva proiectului de exploatare a aurului si altor metale din regiunea Rosia Montana.

Consider ca nici un om dotat cu o ratiune cat de cat bazata pe principii de protectie a mediului nostru in care ne desfasuram viata (si deci implicit pe principiile de protectie a vietii) poate fi de acord cu desfasurarea unui proiect ca cel promovat de catre RMCG (ar trebui sa vorbim despre "Sistemul RMCG", in care intra si politicienii corupti, directorii de institutii de stat la fel de corupti si alti lobbyisti).

Prin urmare sustin implicit orice miscare sociala care se opune oricarei distrugeri a mediului nostru inconjurator si nu pot privi fara sa reactionez astfel de manifestari.

Realizez ca in momentul de fata chiar se intampla ceva important in societatea romaneasca. Imi doresc din suflet ca acest fenomen al capacitatii de protest si organizare al societatii sa nu fie ultimul, ci, din contra, sa fie doar inceputul unui nou stadiu in care societatea a ajuns dupa atatia ani de indobitocire comunista si pseudodemocratica. Astept de 23 de ani ca acest lucru sa se intample cu societatea romaneasca.

In acelas context trebuie insa, dupa parerea mea, discutate si alte aspecte care parca nu se regasesc in discutiile si discursurile publice care circula in mass media.

Fenomenul Rosia Montana are la baza opozitia fata de proiectul care doreste exploatarea aurului si altor metale cu utilizarea cianurii. Nimic greu de inteles pana aici.

Ce as vrea sa discut aici insa este incercarea de a raspunde la intrebarea "Cat de credibili suntem cand demonstram impotriva unei exploatari de aur, daca stilul nostru de viata pe care l-am adoptat, necesita in sine enorme cantitati de aur sau de materiale pretioase?"

Cuvantul "aur" poate fi inlocuit de orice alt cuvant sau termen, ca de exemplu "energie elctrica nucleara" sau "resurse fosile" sau "produse agro-industriale". Principiile raman aceleas.

 

Raspunsul la intrebarea de mai sus il gasim raspunzand la cateva dintre intrebarile care compun intregul ansamblu ce ar trebui vazut in detaliu, cateva exemple:

  1. Pentru ce avem nevoie de aur (si alte metale pretioase) in societatea noastra?
  2. Putem sa ne dispensam de aur sau materiale similare in viata noastra de zi cu zi ?
  3. Vrem sa utilizam aurul mai departe in viata de zi cu zi/
  4. De unde sa procuram aurul de care avem nevoie?
  5. Ce criterii de exploatare ar trebui sa existe ca sa utilizam aurul?
  6. Cu ce se deosebesc locatiile de exploatare "din fata casei" fata de cele indepartate de de noi de pe glob?
  7. Avem dreptul sa folosim aur care provine din alte regiuni din care stim ca exploatarea se efectueaza la fel ca in cazul planificat la Rosia Montana?
  8. Cum poate arata un model economic in care un asemenea impact distrugator asupra mediului al exploatarii unor substante sa se regaseasca in pretul materiei prime, substantei sau obiectului finit pe care il cumperi?

 
Hai sa incercam sa dam niste raspunsuri:

  1. Pentru ce avem nevoie de aur(si alte metale pretioase) in societatea noastra "moderna"?

Aurul a fascinat din "totdeauna" oamenii. Evident de cand omul a invatat sa-l extraga din minereu. Aurul a inlocuit alte materiale pe care oamenii le foloseau pt schimbul de marfa. Aurul a fost pana in urma cu doar cateva decenii factorul prinicipal al economiilor moderne, preturile reflectand valoarea aurului. Decuplarea preturilor marfurilor tranzactionate pe burse de valoarea aurului s-a efectuat cu doar putine decenii in urma. Cine avea aur avea si bunastare materiala si putea implicit sa-si asigure familia si viitorul. Aurul a fost (si inca mai este) ravnit de regii, de capii bisericii, de oamenii de rand, de dinastii intregi, de natiuni. Si la fel nu trebuie sa uitam ca cele mai mari atrocitati omenesti au fost infaptuite prin urmare fie in numele religiei sau in numele obtinerii aurului pentru imbogatire. Sa nu uitam ca (numai ca exemplu) intreaga America de Sud a fost casapita de conchistadori in numele religiei si implicit a furtului aurului de la populatiile sudamericane.

Istoria umana nu poate fi conceputa fara indeletnicirea extragerii de cupru, fier sau aur.

Astazi aurul are doar o importanta economica asemanatoare cu cea a altor metale tranzactionate la burse.

 

  1. Putem sa ne dispensam de aur sau materiale similare in viata noastra de zi cu zi ?

Aurul este un material esential in industriile care s-au dezvoltat in ultimii ani de zile: telefonie mobila, calculatoare, catalizatoare la autoturisme, etc. Daca azi s-ar opri orice productie de aur, societatea moderna s-ar prabusi imediat. Dependenta societatii moderne de aur si alte metale pretioase este la fel de directa si mare ca cea de resurse fosile. Agricultura "moderna" necesita niste cantitati exorbitante de energii fosile. Goana dupa resurse fosile si razboaiele din ziua de azi, care se duc pentru resursele fosile sunt mai putin importante pentru transport in sine, cat direct pentru hrana produsa de industria agro-alimentara. Aurul este doar o mica componenta a acestui sistem mondial.

 

  1. Vrem sa utilizam aurul mai departe in viata de zi cu zi?

Raspunsul la aceasta intrebare este sinonim cu raspunsul la intrebarea: "Vrem sa pastram stilul nostru de viata actual sau vrem sa-l schimbam?"

Din punctul meu de vedere nu exista nici un dubiu. TREBUIE sa ne schimbam stilul de viata. Nu o putem face intr-un mod "soft"asa cum anumiti economisti vor sa ne faca sa credem ca ar fi posibil, neschimband radical ceva la sistemul economiei de piata. Sa fiu aici cat se poate de bine inteles: sunt si raman un adept al economiei de piata. Nu sunt de loc de acord cu un sistem economic planificat sau dirijat de o gasca de oameni. Istoria comunista ne-a invatat ca un asemenea sistem economic poate exista doar corelat cu o dictatura.

Viata pe care o ducem azi nu o putem concepe fara utilizarea aurului si a metalelor pretioase. Atata fantezie nu am incat sa-mi pot inchipui societatea noastra actuala fara aur. Nu ma refer aici la utilizarea aurului in scopul afisarii opulentei, asa cum este practicat peste tot in lume (cupole de biserici aurite, bijuterii din aur, verighete, scaune aurite, etc.). Evident ca o asemenea utilizare a aurului poate fi oprita in orice moment fara ca societatea sa sufere modificari majore.

Altfel arata insa lipsa aurului in industriile mai sus mentionate. Lipsa aurului, nu numai ca ar duce la o explozie imediata a preturilor produselor de care suntem azi aproape "dependenti" (laptopuri, telfoane mobile, sateliti, semafoare, computertomografe, defibrilatoare, etc), dar ar duce la o prabusire instantanee a economiei. Suntem constienti de asta? Putem lua asta in discutie? Suntem dispusi sa trecem atat de repede printr-o asemenea schimbare?? Eu cred ca majoritatea nu vrea acest lucru. Obisnuinta fiind elementul cheie pentru stagnare. Eu insa imi doresc aceasta schimbare.

 

  1. De unde sa procuram aurul  pentru a mentine industriile de care avem nevoie?

In cazul in care societatea nu doreste nici o schimbare, adica nu este dispusa sa modifice conexiunile economice, care duc la "necesitatea"exploatatiilor aurifere (si de alta natura asemanatoare) ele trebuie procurate din alta parte. Care este acea "alta parte". Azi noi, europenii, nu mai putem trimite conchistadori in jurul lumii sa casapeasca popualtii indigene si sa le fure aurul. La fel este inca prea costisitor sa procuram aur de pe alte planete (se discuta in cel mai serios mod acest aspect si "cucerirea" altor planete nu prea are un scop nobil, ci tot unul pur economic: resurse naturale necesare pe pamant, cu cat mai ieftine cu atat mai bine (pentru producatori)).

Alta varianta, si singura posibila in momentul de fata, este sa cumperi aurul de care ai nevoi din alte parti ale lumii. Astfel devii tu insuti, utilizator al laptopurilor, telefoanelor mobile, al satelitilor, defibirlatoarelor, computertomografelor, parte din sistemul de "baieti destepti" care cauta si exploateaza cu cianura astfel de metale in toate colturile lumii. Devii la fel de "murdar, corupt si avar de bani" ca si cei care azi consituie sistemul "RMGC". Faci si tu parte din sistem. Pana la urma trebuie sa realizam ca noi toti facem parte din acest sistem corupt. Fie ca producator sau ca utilizator al produselor generate de acest sistem. Nu poate fi facuta nici o diferenta. Ca vrem sau ca nu vrem asta este realitatea, indiferent cat de frumoasa ne-o imaginam pentru propriile iluzii.

 

  1. Ce criterii de exploatare ar trebui sa existe ca sa utilizam aurul?

Daca concluzionam pana aici voit simplist "Fenomenul Rosia Montana", care a reusit sa aduca in strada atat de multi demonstranti, el se rezuma doar la a protesta impotriva unei metoda de prelucrare (cea cu cianura) si impotriva desfasurarii intr-o locatie (Rosia Montana). Dar poate fi asta suficient?

Nu am auzit nicaieri strigadu-se "sa nu mai utilizam produse care contin aur", sau "sa ne aruncam bijuteriile la gunoi", sau "sa daramam cupolele bsericilor care contin foite de aur".

Imi aduc aminte de protestele Greenpeace din anii 90 din Germania si solicitarea lor sa fie boicotate toate benzinariile SHELL, pt ca aceasta companie vroia sa scufunde simplu niste platforme petroliere expirate in Marea Nordului. Efectul si reactia oamenilor a fost foarte benefica pt. acea actiune. Oamenii chiar au boicotat (cel putin in Germania) benzinariile Shell si au obligat firma sa recurga la metode de reciclare ale platformelor petroliere. Dar asta nu a schimbat mai nimic in comportamentul consumatorilor de benzina si motorina. Ei s-au dus in timpul boicotului la benzinariile invecinate de la Total, Esso (Exxon) sau altii si au consumat mai departe energie fosila fara sa-si schimbe in vreun fel comportamentul.

Provoaca fenomenul Rosia Montana in randul oamenilor reactii la fel de superficiale? Azi demonstram si maine continuam fiecare viata fara sa schimbam nimic ? Sper ca NU.

Nefiind inginer de mine, nu ma pot pronunta asupra unor criterii de excavatie, nu ma pot pronunta asupra aspectului economic, atata timp cat stiu ca preturile in sine sunt distorisionate si nu contin paguba pe care produsul o provoaca mediului nostru de viata in timpul productiei sale. Singurul lucru pe care il stiu este ca noi, consumatorii ar trebui sa ne indepartam de la orice fel de linie de productie care la finalul ei lasa un munte de probleme nerezolvate. Ma refer aici la decantoare de cianura in cazul exploatatilor aurifere, ma refer aici la deseurile nucleare care se ingoapa in saline sau in alt fel de caivtati geologice sau sa se arunca direct in oceane ( ma refer la exemplul de mai sus incare o platforma petroliera se dezafecteaza fiind aruncata in mare in mod "legal").

Prin urmare pentru mine criteriul de baza pentru orice actiune economica, implicit si cea de extragere a unui metal pretios, trebuie sa fie includerea in pretul produsului a intregii pagube pe care el o provoaca mediului.

 

  1. Cu ce se deosebesc localtiile de exploatare "din fata casei" fata de cele indepartate de pe glob?

Daca totusi inca nu vrem sa renuntam la utlizarea aurului sau nu putem si nici macar nu vrem sa trecem la o utilizare mai chibzuita a acestui metal, atunci trebui sa ne hotaram de unde cupmaram aurul. Nu-I asa ? Cumparand-ul stim acum ca trebuie sa achizitionam si o distrugere impresionanta a mediului natural de undeva din lumea asta. Nu mai putem inchide ochii sunand ca noi achizitionam doar aurul, negandindu-ne la sterilul sau lacurile de cianura. Preferam sa achizitionam aur pt industriile noastre din locatii cat mai indepartate care sa nu ne afecteze in vreun fel ? Ignoram atunci ca si noi la randul nostru (Rosia Montana) reprezentam pentru altii o locatie cat mai indepartata. Pentru mine nu poate exista o diferenta intre o locatie din Ghana, Canda, Peru sau Romania. In jurul fiecarei locatii traiesc oameni (parinti care lucreaza, copii care merg la scoala, bunci care isi fac grija de nepotii lor, etc.), in jurul fiecarei locatii exista acelasi risc ca mediul natural, si implicit mediul nostru inconjurator de viata sa fie contaminat si sa nu mai fie utilizabil pentru generatile urmatoare. Exemplele cu toate accidentele din istoria extragerii aurifere sunt un morman de dovezi ca omul nu este in stare sa extraga aur in vreun fel protejand mediul. Ne poate pasa sau nu. Noi hotaram. Acum. C cand cumparam aur, cand cumparam si utilizam produse care contin aur sau alte metale pretioase, hotaram ce distrugere de mediu dintr-o locatie de pe glob o sustinem. Nu ne putem sustrage acestei responsabilitatie.

 

  1. Avem dreptul sa folosim aur care provine din alte regiuni din care stim ca exploatarea se efectueaza la fel ca in cazul planificat la Rosia Montana?

Evident ca NU. Concluzia mea este ca nu poate exista nici o diferenta intre o locatie din fata casei sau una din Peru (numai ca exemplu). Pentru fiecare locatie trebuie luptat si combatuta distrugerea mediului. Nu exista nici o prioritate in cea ce priveste locatia.

Vreau sa cred ca fenomenul Rosia Montana nu se opreste doar in fata casei si este nepasator la ce se intampla in alte colturi ale lumii unde se extrage aur in acelasi fel.

 

  1. Cum poate arata un model economic in care un asemenea impact distrugator asupra mediului al exploatarii unor substante sa se regaseasca in pretul materiei prime, substantei sau obiectului finit pe care il cumperi?

Roata nu trebuie inventata de doua ori. Avem doar nevoie sa ne uitam imprejur si sa vedem ce concepte au dezvoltat altii si sa vedem daca nu cumva propunerile lor se potrivesc ca solutii pentru poroblemele pe care le avem noi.

In anii 90 la Institutul Wuppertal din Germania, care la acel moment era condus de catre Prof. Weizsaecker (frate al fostului Presedinte al Germaniei), Prof. Schmidt-Bleek a dezvoltat asa numitul MIPS. Mai exact MIPS inseamna "Material Input per Service Unit". Cu acest indicator, Schmidt-Bleek a dat oricarui produs sau serviciu o valoare a distrugerii mediului pe care o provoaca (un alt calcul asemanator, dar mai putin edificator, este "ecological footprint") incepand cu prima sapatura dupa sterilul respectiv.

[Un exemplu simplu ar fi MIPSul unei verighete de cca 20 gr de aur. Pentru a produce aceasta cantitate de aur este nevoie de dislocarea a cel putin 500kg de steril (in aceasta medie fiind incluse toate dislocarile necesare, iincepand de la excavatia directa pt minereu cat si cele indirecte pt islazurile de decantare, drumuri de acces, etc). In cazul Rosia Montana unde la tona de minereu se gasesc doar 0,9 grame de aur MIPSul ar fi mult mai mare.]

Practic Schmidt-Bleek paraseste idea de a analiza doar efectele distrugatoare asupra mediului la sfarsitul procesului de productie al unui produs sau serviciu si bilanteaza inputul de "natura" dislocata (roca, sol, apa si aer) in produsul analizat. Asa un autoturism mediu de cca 1500 kg (un VW Golf de exemplu) poate avea un MIPS de 30.000 kg de natura dislocata/distrusa.

Gandind aceasta evaluarea simpla si foarte realista a distrugerii mediului ca un gen de taxa pe valoare adaugata ecologica, preturile intr-o economie de piata s-ar schimba radical. Consumatorul ar plati direct intreaga paguba pe care fabricarea produsului a creat-o pana la momentul achizitiei, el urmand sa plateasca pentru utilizarea lui in continuare si pentru dezafectarea lui in componente reciclabile. In acest sens cei de la Rosia Montana ar trebui sa-si ia cu ei "acasa" (adica pe pietele unde ar vinde aurul extras din Rosia Montana) si cianura pe care au folosito.

Exista natiuni (Suedia, Danemarca, Germania) care partial, in anumite domenii au preluat acest gen de calcul econmic al preturilor produselor. 

Intr-o asemenea economie de piata in care MIPSul ar fi etichetat si inclus in pret ca un fel de TVA flexibil (MIPSul unui kg de lapte difera drastic fata de MIPSul unui kg de ulei de ungere pt motoare), produsele care astazi sunt poluatoare dar ieftine, pentru ca pretul distrugerii mediului inconjurator nu este inclus in pret, ar deveni extrem de scumpe. Cererea pietei ar reglementa atunci oferta si produsele mai putin distrugatoare dpdv al distrugerii mediului ar fi accesibile si mai mult utilizate decat in acest moment.

Concluzii si dorinte

  1. Mi-as dori ca demonstratiile de sustinere a Rosiei Montane impotriva proiectului RMGC sa fie doar inceputul unei dezbateri pe asemenea teme. Pentru mine problema de baza nu este direct distrugerea locatiei  Rosia Montana prin mineritul aurifer, ci implementarea unei economii de piata care sa nu permita aparitia unor asemenea proiecte oriunde in lume si care sa genereze preturi pentru produsele comercializate care contin deja distrugerea mediului inconjurator. Practic nimeni nu ar mai cumpara asemenea produse scumpe.

Este ridicol ca in ziua de azi la facultatile de studii economice inca se mai predau modelele economice de piata care nu includ in preturile produselor distrugerea mediului.  Actualele modele economice, practicate in mai toate tarile din UE si din lume, permit si chiar promoveaza excluderea acestor cheltuieli din pretul produsului, distrugerea mediului fiind lasata pe seama intregii populatii si nu doar pe seama celor care utilizeaza acel produs poluator.

  1. Demonstratiile de sustinere pt Rosia Montana nu au nici o valoare, daca nu este in acelasi timp atrasa atentia asupra necesitatii schimbarii radicale a abordarii noastre actuale asupra resurselor naturale de oriunde din lume si a cailor prin care putem schimba ceva in modelul economic pe care il utilizam.
 
  1. Noi, demonstrantii trebuie sa ne declaram solidari cu toate locatiile de pe glob care sunt in aceeasi situatie si sa ne distantam de la utilizarea absurda a aurului si altor metale pretioase.
 
  1. Poate reusim sa dam de gandit la cat mai multi.

3 comentarii:

  1. Zi bună, eu sunt Josef Lewis. Un creditor reputabil, legitim și acreditat. Oferim împrumuturi de orice fel într-un mod foarte rapid și ușor, împrumut personal, împrumut auto, împrumut de acasă, împrumut student, împrumut de afaceri, împrumut Inventor, consolidarea datoriilor. etc

    Obțineți aprobarea pentru un împrumut de afaceri sau personal astăzi și obțineți fonduri în aceeași săptămână de aplicare. Aceste împrumuturi personale pot fi aprobate indiferent de creditul dvs. și există o mulțime de clienți fericiți pentru a susține această afirmație. Dar nu veți obține doar împrumutul personal de care aveți nevoie; veți obține cea mai ieftină. Aceasta este promisiunea noastră: garantăm cea mai mică rată pentru toate împrumuturile cu beneficii colaterale gratuite.

    Ne străduim să lăsăm o impresie de durată pozitivă depășind așteptările clienților noștri în tot ceea ce fac. Scopul nostru este să vă tratăm cu demnitate și respect, oferind în același timp servicii de cea mai bună calitate în timp util. Nu este necesar un număr de asigurări sociale și nu este necesară verificarea creditului, 100% garantată. Răspundeți imediat folosind detaliile de mai jos dacă sunteți interesat de un împrumut și nu aveți niciun fel de înșelătorie.

    Email: progresiveloan@yahoo.com
    Apel / WhatsApp: +16626183756
    Site web: https://progresivefunding.wordpress.com

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna,
    numele meu este Siti Aminah din Indonezia, vă rog să sugeram că toți cei de aici ar trebui să fie foarte atenți, deoarece există atât de mulți creditori falși de credite pe internet, dar aceștia sunt în continuare cei reali în compania de împrumuturi false. Am fost scammed de 4 împrumutatori diferite de împrumut, am pierdut o mulțime de bani pentru că am fost în căutarea unui împrumut de la compania lor. Aproape că am murit în acest proces pentru că am fost arestat de oameni pentru că am fost datori.

    Aproape am renunțat până când am cerut sfatul unui prieten care mi-a prezentat creditorul inițial al împrumutului și o companie foarte fiabilă care este mama Alicia Radu care mi-a luat împrumutul de 800 de milioane rupia Indonezia în mai puțin de 24 de ore Fără presiune și într- rată scăzută a dobânzii de 2%. Am fost foarte surprins când mi-am verificat contul bancar și am constatat că suma creditului pe care am solicitat-o ​​a fost transferată în contul meu bancar fără nici o întârziere sau dezamăgire, așa că am promis că voi împărtăși vestea bună, astfel încât oamenii să poată obține un împrumut cu ușurință fără presiune din Mama Alicia Radu

    Vreau să ai încredere în mama ta Alicia Radu, pentru că e foarte utilă în viața mea și în viața mea financiară. Trebuie să vă numărați foarte norocoși să aveți ocazia să citiți această mărturie astăzi. Deci, dacă aveți nevoie de un împrumut, contactați mama Alicia Radu prin e-mail: (aliciaradu260@gmail.com)
    De asemenea, poți să mă contactezi prin e-mailul meu: (sitiaminah6749@gmail.com) dacă ai nevoie de informații despre cum am primit împrumutul de la mama Alicia Radu, ești foarte liber să mă contactezi și îți voi răspunde cu plăcere pentru că te poți ajuta altele după ce ați primit împrumutul.

    RăspundețiȘtergere